Dezbatere EurActiv.ro: Are nevoie Romania de reglementari in materie de lobby? Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy, a discutat online despre reglementarile privind lobby-ul
Reglementarile privind lobby-ul sunt criticate pe motiv ca legalizeaza unele acte de coruptie. Activitatile de lobby sunt criticate pentru caracterul netransparent, pentru ca intra in conflict cu interesul general si pentru caracterul lor imoral. Cu toate acestea, dialogul social este acceptat si institutionalizat la nivel european. In acest moment, Romania nu are o lege a lobbying-ului si se pregateste sa schimbe legea dialogului social. Au existat patru tentative de a reglementa activitatea de lobby, insa o lege in acest sens n-a fost inca adoptata. Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy, a discutat online despre reglementarile privind lobby-ul. Intrati in articol pentru a citi raspunsurile invitatului
Nota redactiei:
- Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
- Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori. Postarile lungi sau care contin mai mult de doua intrebari nu vor fi validate
Radu Nicosevici este membru activ in Comitetul Economico-Social European (mandatele 2007-2015), in cadrul caruia contribuie la imbunatatirea cadrului legislativ european. Este membru fondator al Academiei de Advocacy (2002), care deruleaza programe de imbunatatire a cadrului legislativ in beneficiul diferitelor grupuri legitime de interese din Romania. Dupa aparitia legii transparentei institutionale in Romania, a introdus si promovat procedura de audieri publice ca cea mai eficienta formula de consultari publice. A organizat peste 20 de audieri publice nationale care au condus, in majoritatea lor, la modificari de proiecte de legi.
In scopul apararii intereselor micilor intreprinzatori s-a implicat in crearea Aliantei Strategice a Asociatiilor de Afaceri, in numele careia a initiat prima campanie nationala de influentare a deciziei publice, cunoscuta sub numele de ,,greva fiscala” (1997). A initiat sesiuni de instruire vocationala pentru reprezentantii societatii civile, a condus sesiuni de instruire in tara si strainatate si a initiat programe de tip master in domeniul advocacy, alaturi de Universitatea de Vest din Timisoara. Este solicitat cu precadere in initierea si coordonarea campaniilor de advocacy in beneficiul grupurilor de interese legitime ale societatii civile romanesti. Joaca un rol activ in promovarea principiilor democratiei participative, fiind solicitat frecvent ca lider de opinie.
Magda Barascu
de Dumitru lui Nae 06 Apr 2011 17:59
S-o luãm pe departe.
Rechtsstaat (din limba germanã) este un concept al gândirii juridice europene, împrumutat din jurisprudenþa germanã, care poate fi tradus ca “stat de drept” sau „stat constituþional”. Immanuel Kant este creditat ca iniþiatorul teoriilor care au condus la Rechtsstaat1, în contextul istoric al sfârºitului secolului 18 (revolutia francezã, proclamarea independenþei SUA). “Statul constituþional” este acela în care exercitarea puterii guvernamentale este limitatã prin lege ºi adesea este legat de conceptul anglo-american the rule of law.
Într-un Rechtsstaat, puterea statului este limitatã în scopul de a proteja cetãþenii de exercitarea arbitrarã a autoritãþii. Într-un Rechtsstaat cetãþenii se bucurã de libertãþile civile stabilite prin lege ºi pot folosi instanþele judecãtoreºti. O þarã nu poate avea democraþie fãrã a fi întâi Rechtsstaat2.
Societatea civilã este compusã din totalitatea organizaþiilor voluntare civice, sociale, profesionale ºi instituþiile care stau la baza unei societãþi funcþionale, distinct de structurile de autoritate a statului (indiferent de forma de organizare politicã) ºi instituþiile comerciale ale pieþei. Teoria Rechtsstaat -ului considerã egalitatea dintre stat ºi societatea civilã drept caracteristica sa cea mai importantã3.
Lobbying -ul (sau activitatea de Lobby) este intenþia de a influenþa deciziile luate de cãtre legislatori ºi/sau oficiali din guvern de cãtre membri ai societãþii civile, reprezentanþi ai corporaþiilor sau ai altor state. Un lobbyist este o persoanã care încearcã sã influenþeze legislaþia în interesul grupului din care face parte sau pe care îl reprezintã.
Activitatea de Lobby este cumva similarã celei desfaºurate de grupurile de interese, denumire folositã preponderent in Franþa. De remarcat cã în Franþa grupuirle de interese nu se bucurã de recunoaºterea oficialã pe care o au lobby -ºtii anglo-americani, fiind acuzate, între altele, cã ameninþã unitatea statului.
În SUA aceastã activitate este reglementatã prin Lobbying and Disclosure Act of 19954 ºi prin Honest Leadership and Open Government Act of 20075. În Anglia în 2009, Comitetul pentru Administraþie Publicã din Camera Comunelor a recomandat introducerea unui registru statutar de activitate de lobby ºi grupuri de interese care ar fi în mãsurã sã îmbunãtãþeascã transparenþa relaþiilor dintre factorii de decizie ai statului ºi interesele exterioare6.
Parlamentul a dat un rãspuns controversat afirmând cã auto-reglementarea este mai adecvatã. Liderul conservator David Cameron a prezis cã acesta este “urmãtorul mare scandal care aºteaptã sã se întâmple” ºi cã acesta “a tentat politica noastrã pentru prea mult timp, fiind o situaþie care expune relaþia mult prea confortabilã dintre politicã, guvern, afaceri ºi bani”7.
Este de menþionat aici ºi ceea ce se numeºte the revolving door of influence (într-o traducere neaoºã, placa turnantã a traficului de influenþã), un obicei prin care aceleaºi persoane îºi schimbã rolul, fiind alternativ membru al unui grup de lobby ºi membru al corpului legislativ sau executiv, ºi invers. În unele cazuri, ambele roluri sunt jucate simultan8. Perfect legal! Analiºtii politici susþin cã se poate dezvolta o relaþie nesãnãtoasã între sectorul privat ºi guvern, bazatã pe acordarea de privilegii reciproce în detrimentul interesului naþional ºi poate duce la capturã de reglementare910.
Pentru a avea o imagine privind dimensiunea fenomenului, conform unui raport al organizaþiei The Center for Responsive Politics, numai în SUA în perioada 1998 – 2003 se estimeazã cã grupurile de lobby au cheltuit 13 miliarde de dolari doar în zona Congresului. Acelaºi raport identificã un numãr de 250 de top revolvers, foºti membri ai Congresului SUA „transformaþi” în lobby -ºti11.
Ca sã concluzionãm, activitatea de lobby e la fel de veche ca ºi lumea, s-a bazat pe afinitãþi, interese, diverse forme de presiune (de la ameninþãri pânã la crime), dar ºi prostie, lãcomie, lipsã de carcater ºi tot felul de alte slãbiciuni omeneºti ºi a fost recunoscutã mai voalat sau deloc, în funcþie de cât de ipocriþi au fost politicienii respectivi.
La noi lucrurile sunt delimitate de societatea civilã – în general prin ONG -uri, o legislaþie tembelã privind grupurile de interese (dar numai economice), incriminarea penalã a traficului de influenþã ºi o mare dozã de ipocrizie, în special privind corupþia.
Deºi activitatea de lobby are scopuri nobile în principiu, existând ºi câteva cazuri demne de luat în seamã în acest sens, la o privire mai atentã are o profundã conotaþie negativã. Am aici în vedere aspectul ocult, aspectul oneros, monopolizarea spectrului politic (nu poþi accede în politicã dacã nu eºti susþinut de un grup de lobby, decât cel mult mult pânã la nivelul de membru cotizant) ºi crearea unei zone mlãºtinoase în care nu se mai poate trage o linie clarã între ce e rãu ºi ce e bine, ce e moral ºi ce nu e moral etc. Aici este terenul unde opereazã serviciile secrete, cu toate operaþiunile lor sub acoperire, urmãrind scopuri numai de ei ºtiute… Ãsta e ºi motivul pentru care teoria conspiraþiei, cu toate excesele ei paranoice, nu este lipsitã de temei.
Zilele astea a ieºit la ivealã un nemernic care, pãcãlit sã susþinã niºte proiecte, a spus cã urmeazã sã factureze beneficiarilor o prestaþie de 12000 de Euro.
Tot zilele astea a ieºit la ivealã un mare sindicalist care are o avere impresionantã, greu justificabilã din orice perspectivã.
Toatã lumea se crizeazã. Presa e în delir. Are „pâine” pentru cel puþin o sãptãmânã. Aceiaºi presã ai cãrei reprezentanþi de marcã s-au îmbogãþit scriind la comandã sau lãtrând la comandã.
Mã opresc sã arunc o privire de ansamblu. Privind din nou ipoteza egalitãþii dintre stat ºi societatea civilã drept caracteristica cea mai importantã a unui stat de drept îmi dau seama cã este de o naivitate impardonabilã.
1The Constitution of Liberty, University of Chicago Press, 1960
2http://en.wikipedia.org/wiki/Rechtsstaat
3http://en.wikipedia.org/wiki/Civil_society
4http://en.wikipedia.org/wiki/Lobbying_Disclosure_Act_of_1995
5http://en.wikipedia.org/wiki/Honest_Leadership_and_Open_Government_Act
6http://www.parliament.uk/business/committees/committees-archive/public-administration-select-committee/pasc0809pn6/
7http://www.telegraph.co.uk/news/election-2010/7189466/David-Cameron-warns-lobbying-is-next-political-scandal.html
8http://en.wikipedia.org/wiki/Revolving_door_(politics)
9http://www.usatoday.com/news/opinion/columnist/raasch/2005-04-14-raasch_x.htm
10http://en.wikipedia.org/wiki/Regulatory_capture
11Idem 9
de Radu Nicosevici 07 Apr 2011 14:17
de Brobodingnag 06 Apr 2011 18:19
Domnule Nicoºevici, ce pãrere aveþi de urmãtoarea analogie dintre lobby ºi prostituþie: ambele trebuie legiferate ca sã ajungã la lumina zilei ºi statul sã profite de pe urma lor?
de Radu Nicosevici 07 Apr 2011 14:04
In ceea ce priveste lobby-ul, el trebuie sa fie clar la lumina zilei.
Statul, in toate componentele sale, trebuie sa profite de pe urma acestei activitati.
Cat despre legiferare, pot afirma ca dispunem deja de cadrul legal necesar pentru influentarea legitima a deciziilor publice de catre oricare cetatean.
de NAIDIN PETRE 06 Apr 2011 19:03
Ce am facut-dar,respinse!- Petre Naidin,ca Deputat,in 2 mandate-dupa ce a studiat cu colegul Valeca,si biblioteca Congresului American….care nu viseaza!
1.Pl nr. 323/2000-Propunere legislativã privind organizarea activitãþii de lobby. -PDSR:Naidin Petre, Valeca ªerban Constantin -procedurã legislativã încetatã prin neîncadrare în prevederile art.60 alin.5 din Constituþia României –terminare Mandat/deputati.
2.Pl nr. 211/2001-Propunere legislativã privind organizarea activitãþii de lobby. -PSD:Naidin Petre -procedurã legislativã încetatã prin respingere definitivã de cãtre Camera Deputaþilor In 2009-Ministrul Nita pregateste lobby-ul- a lansat in dezbatere un proiect de lege privind activitatea de lobby.www.mimctpl.ro ! Adios....prin schimbare.... Unele reactii in presa-fara fundament-“Nita legifereaza traficul de influenta “–primul fiind Eu,dupa declaratia publica in 2001 a lui…Cioc,Soc,Foc…si el coleg parlamentar! Si in 2010-Boc cãtre ambasadori: “Sprijinirea intereselor României prin lobby nu încalcã statutul diplomatic. Premierul Emil Boc le-a cerut, miercuri, diplomaþilor români sã sprijine interesele româneºti în strãinãtate, prin acþiuni de lobby, pentru cã acest demers nu încalcã statutul diplomatic ºi sã gãseascã în þãrile unde au postul parteneri de afaceri ºi noi pieþe de desfacere pentru firmele româneºti.”
COD CAEN/fara lege lobby:M. Activitati Profesionale, Stiintifice si Tehnice- 6920 Activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal; 7022 Activitati de consultanta pentru afaceri si management!
Deci-lobby...fara legiferare…dar,Ultra necesara!
S-a preferat,de catre Autoritatile statului,sa explice:“aveti destule probleme si puteti initia,doar, actiuni …marunte ,pentru interesul Dvs.!”-prin Dreptul la petiþii,aprobãre tacita,transparenþa decizionalã în administraþia publicã,adresare instanþei de contencios administrativ competente, liberul acces la informatii de interes public.Dar-suntem primii la CEDO cu actiuni de anulare si in acte legislative si…« Romania pe locul trei in ceea ce priveste numarul de petitii ,dupa Germania si Spania-la Comisia pentru petitii in anul 2008 la Parlamentul European »,cu 2 realizate de mine si trimise,confirmate si....,pentru 2 pensionari calaraseni,carora statul le este restantier.La lucrãrile Reuniunea Agenþilor Guvernamentali pentru Curtea Europeanã a Drepturilor Omului-de acum o luna,evidentiem necesitatile:“De asemenea, Agenþii Guvernamentali au fost încurajaþi sã continue politica de încheiere a înþelegerilor amiabile ºi de formulare a declaraþiilor unilaterale, în scopul accelerãrii procedurilor aflate pe rolul Curþii”.
Deci-please-stimata Presa:informati despre Lobby si cu totii sa actionam!.
de Radu Nicosevici 07 Apr 2011 13:50
de Mircea 06 Apr 2011 19:58
Succesul demersurilor de lobby si advocacy depinde de transparenta decizionala a autoritatilor publice si de largirea sferei de cuprindere a informatiilor de interes public.
O modificare recenta a Legii nr. 52 din 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica obliga autoritatile publice sa justifice in scris motivul pentru care nu au preluat recomandarile formulate si inaintate in scris de cetateni si asociatiile legal constituite ale acestora.
Credeti ca aceasta completare a legislatiei va spori transparenta autoritatilor si deschiderea acestora pentru depasirea formalismului consultarilor si dezbaterilor publice organizate pe baza Legii 52/2003?
Unul dintre motivele care descuraja societatea civila si partenerii sociali sa se implice activ in dezbaterea publica era tocmai lipsa de feedback din partea autoritatilor publice initiatoare si nepreluarea recomandarilor facute pentru imbunatariea reglementarilor fara a justifica in vreun fel refuzul unui dialog real. Dialogul surzilor se va transforma intr-o comunicare autentica?
de Radu Nicosevici 07 Apr 2011 13:45
2. Tocmai de aceea Academia de Advocacy a initiat si sustinut modificarea legii 52/2003 Din decembrie 2010, art 11. alin 3, "autoritatile administratiilor publice sunt obligate sa justifice in scris, nepreluarea recomandarilor formulate si inaintate in scris, de cetateni si asociatiile legal constituite ale acestora" este in vigoare.
3. Acest lucru depinde si de reprezentantii societatii civile, care vor trebuie sa fie mai activi si sa actioneze profesional in aceste demersuri.
de Tibi 06 Apr 2011 22:38
Cum poate fi diferentiata activitatea de lobby de cea de trafic de influenta, asa cum este ea incadrata ca infractiune? Limita nu vi se pare una extrem de \"subtire\"?
de Radu Nicosevici 07 Apr 2011 13:34
Aveti dreptate, linia de demarcatie intre cele doua este fina. Dar ceea ce separa clar cele doua activitati este TRANSPARENTA.
Este ca si diferenta intre Comert si Contrabanda.
de Toma 07 Apr 2011 10:37
Spuneti ca va ocupati de "coordonarea campaniilor de advocacy in beneficiul grupurilor de interese legitime ale societatii civile romanesti". Ce faceti atunci cand interesele grupului reprezentat de dumneavoastra sunt in contradictie cu interesele altor grupuri?
Din afara actuivitatea dumneavoastra arata ca cea a unui mercenar, o persoana/organizatie platita de altii sa le rezolve diferite probleme.
Cum ati ajuns sa reprezentati Romania la CESE in conditiile in care CES Romania este la mana guvernului nefiind o institutie independenta?
de Radu Nicosevici 07 Apr 2011 13:27
2. Particip la lucrarile CESE, in calitate de reprezentant al societatii civile romanesti, ales democratic de colegii mei si NU numit de Guvern (vezi site www.centras.ro). In mod paradoxal, desi la nivel european societatea civila este membru de drept in CESE, In Romania, membru al UE din 2007, ea nu este reprezentata in CES-ul national. Noul proiect al Legii dialogului social va reglementa acest lucru. Din pacate forma actuala ar consfinti temerea Dvs. De aceea noi ne opunem acestei variante. In plus, consideram neavenita adoptarea acesteia prin asumare de raspundere. Este un bun exemplu de cum NU se face dialogul social.
de Marius Bulai 07 Apr 2011 12:09
Una dintre situaþiile pe care Parlamentul European încearcã acum sã le stopeze, ca urmare a cazului Severin, este cea a unui alt parlamentar român, Adina Vãlean (43 de ani). Un europarlamentar care ºi-a schimbat brusc opinia despre proiectul Roºia Montanã.
In 2007 era unul dintre cei mai virulenþi opozanþi ai proiectului, chiar în Parlamentul European. Doi ani mai târziu devenea susþinãtor activ al aceluiaºi proiect pe care înainte îl considera toxic ºi periculos. Atitudinea europarlamentarului este cu atât mai suspectã cu cât ea deþinea în Parlamentul European atribuþii în douã domenii-cheie pentru viitorul de la Roºia Montanã: era atât membru în Comisia pentru industrie, cercetare ºi energie, dar ºi membru supleant în Comisia pentru mediu.
de Radu Nicosevici 07 Apr 2011 13:12
de Victor 07 Apr 2011 12:41
In principiu, democratia reprezentativa presupune ca interesele cetatenilor sunt reprezentate proportional. De exemplu, daca o modificare legislativa avantajeaza 10% dintre cetateni insa dezavantajeaza 90% dintre ei, 10% dintre parlamentari vor vota pro si 90% dintre ei vor vota contra si astfel legea nu va trece. In viata reala lucrurile sunt mai complicate. S-ar putea ca cei 10% dintre cetatenii care doresc legea sa fie organizati, bogati si influenti, iar majoritatea celor 90% pe care legea ii dezavantajeaza, sa nici nu stie de ea. Cei 10% vor face lobby si vor reusi sa obtina votarea legii. In viata reala lucrurile sunt de fapt si mai complicate. De multe ori este foarte greu pentru un om obisnuit sa inteleaga ce efecte va avea o anumita lege. Bineinteles ca cei 10%, avand bani si fiind foarte bine organizati, vor avea si informatii si cunostinte mult superioare celorlalti 90% dintre cetateni si acest lucru ii va ajuta sa prezinte distorsionat insa credibil avantajele si dezavantajele legii.
Reglementarea in materie de lobby va fi un avantaj substantial doar pentru cei 10% care isi constientizeaza mult mai bine interesele decat restul populatiei si care au puterea financiara sa sustina aceasta activitate. Va insemna "cuplarea" legala a acestora cu factorul politic. (Aceasta cuplare legala va inlesni actele de coruptie intr-o tara cu un nivel ridicat de coruptie cum este Romania.) Efectele negative pentru majoritatea populatiei ar putea fi diminuate doar in masura in care ar exista o societate civila (organizata) foarte puternica care sa faca si ea lobby, ceea ce nu este cazul in Romania. Tarile in care activitatea de lobby este legiferata au o astfel de societate civila. Si totusi, si acolo se constientizeaza faptul ca anumite segmente sociale sunt dezavantajate. Pe site-ul senatului SUA, pe pagina despre lobby, scrie: "Some groups, especially the very young, the very old, the very poor, are the least organized and the least able to make their needs heard." ("Unele grupuri, in special cei foarte tineri, cei foarte batrani, cei foarte saraci, sunt cel mai putin organizati si cel mai putin capabili sa-si faca auzite nevoile.")
(http://www.senate.gov/legislative/common/briefing/Byrd_History_Lobbying.htm)
In Romania, procentul celor saraci este foarte mare. Asta inseamna ca procentul celor care sunt "putin capabili sa-si faca auzite nevoile" este foarte mare. Adoptarea unor legi care ii dezavantajeaza nu va ajuta la diminuarea acestui procent. Oricum Romania are un coeficient de inegalitate sociala cu 40% mai mare decat media europeana.
(http://cursdeguvernare.ro/agenda-2020-avem-un-coeficient-de-inegalitate-sociala-cu-40-mai-mare-decat-media-europeana.html)
Avand in vedere toate aceste aspecte, cred ca reglementarea in materie de lobby poate sa mai astepte pana cand ne vom putea compara din punct de vedere economic si social cu tarile care au astfel de reglementari.
de Radu Nicosevici 07 Apr 2011 13:09